Raspunsul scurt este nu, daca mancam alimente integrale si echilibrat, da daca mancam fast food si mancare procesata.
Credinţa in puterea excepţionala a vitaminelor se bazeaza pe calitatea lor de antioxidanţi.
In celule, organismul transforma substanţele provenite din hrana in energie, un proces care necesita oxigen şi de aceea este numit oxidare. Una dintre consecinţele oxidarii este producerea unor molecule numite radicali liberi. Radicalii liberi pot vatama ADN-ul, membranele celulare şi peretii interni ai vaselor de sange; nu e de mirare ca au fost asociaţi cu imbatranirea, cancerul şi bolile cardiovasculare.
Studiile au aratat ca persoanele care consuma multe fructe şi legume au o incidenţa mai mica a bolilor de inima şi a cancerelor şi traiesc mai mult.
De aici, o concluzie aparent logica : daca oamenii care mananca fructe şi legume sunt mai sanatoşi, atunci şi cei care iau suplimente de vitamine ( antioxidanţi ) vor fi mai sanatoşi.
Insa numeroase studii au aratat ca persoanele care luau diferite suplimente de multivitamine şi minerale prezentau, adesea, un risc de deces, cancere şi boli cardiovasculare mai mare decat al celor care nu luau nici un fel de suplimente.
Oricare ar fi explicaţia, datele arata clar: dozele mari de vitamine şi alte suplimente maresc riscul apariţiei bolilor de inima şi a cancerului; de aceea, niciun organism naţional sau internaţional responsabil de sanatatea publica nu le recomnda. [1]
Cea mai probabila explicaţie, crede dr. Offit, este ca radicalii liberi nu sunt atat de rai cum au fost infaţişaţi. Deşi e clar ca pot leza ADN-ul şi vatama membranele celulare, acesta nu e intotdeauna un lucru rau. Organismul uman are nevoie de radicali liberi pentru a distruge bacteriile şi a indeparta celulele canceroase nou-formate. Insa atunci cand oamenii iau doze mari de antioxidanţi, echilbrul dintre producţia de radicali liberi şi distrugere este deranjat, ducand la o stare nenaturala, in care sistemul imunitar devine mai puţin capabil sa distruga invadatorii. Oamenii de ştiinţa au numit acest fenomen „paradoxul antioxidanţilor”.
Este vehiculat foarte des numele profesorului Linus Pauling in legatura cu consumul de doze mari de vitamine. Acesta care a castigat un premiu nobel in chimie, si care mai tarziu in viata la recomandarea unui doctor a inceput sa ia doze mari de vitamina C constant. Insa acesta a murit, desi la o varsta inaintata de cancer de prostata.
In cazul vitaminei C dozele mari pot fi folosite ca si tratament, in cazul racelii, radiatiilor, cancerului etc asa cum au fost demonstrare de rezultate excelente de diversi medici, dar nu consumate constant.
De asemenea multi spun ca excesul de vitamine nu produce decat o urina scumpa, intrucat excesul este intradevar eliminat, cel putin in cazul vitaminelor solubile in apa, dar conform ultimelor studii reducerea excesiva a radicalilor liberi nu este asa de buna.
In cazul celor solubile in grasimi, din cauza ca sunt stocate in corp in tesutul adipos, efectele negative sunt mult mai evidente atunci cand sunt consumate in exces. De ex vitamina A duce la ingalbenirea pielii atunci cand este consumata constant in excess.
Chiar si suplimentele asa zis „naturale” din plante pot fi daunatoare cand sunt consumate in exces, si nu ca si tratament limitat pentru o anume conditie.
Unul dintre cele mai mari dezastre din istoria suplimentelor s-a petrecut in 1992, cand aproximativ 100 de persoane s-au imbolnavit de insuficienţa renala dinn cauza unui produs de slabit care conţinea, printre altele, o planta numita Aristolochia (marul-lupului). Cel puţin 70 dintre ei au avut nevoie de transplant de rinichi şi dializa; mulţi au dezvoltat mai tarziu cancere ale vezicii urinare.
Exista totusi cateva exceptii de la regula. Sa vedem mai jos ce vitamine avem nevoie din cauza stilului de viata modern.
Cand oamenii evoluau acum multe sute de mii de ani nu luau suplimente de calciu si nici nu beau lapte.
Omenii preistorici isi obtineau calciu mancand plante salbatice ca de ex urzicile care sunt pline de calciu (100g asigura 50% din necesarul zilnic). Se estimeaza ca oamenii preistori obtineau 2000mg de calciu pe zi mancand plante salbatice, de 3 ori mai mult decat obtinem din lapte. Dar nu mai mancam acele plante din cauza stilului de viata.
Omul care traia in pesteri nu trebuia sa consume zilnic seminte de in. Asta pentru ca aveau raportul de omega3/omega6 la 1, nu consumau uleiuri de plante in toate alimentele. Si in plus plantele salbatice au un continut mult mai ridicat de omega3 decat cele cultivate. Dar noi nu mai mancam „buruieni” le aruncam si mancam salata iceberg.
Nu trebuiau sa ia nici o vitamina D3. Asta din cauza ca traiau si stateau afara in soare toata ziua si nu aveau gauri in stratul de ozon, smog in orase care fie blocheaza soarele fie nu mai filtreaza radiatiile ultraviolete care duc la cancere de piele, in cazul expunerii prelungite.
Nu luau suplimente de B12 ! Isi luau necesarul de B12 din apa pe care o beau fie din rauri de munte sau din fantani. Acum clorinam apa ca sa omoram toate bacteriile. Asa ca nu mai luam multa B12 din apa dar in acelasi timp nu mai luam nici holera, care este un lucru bun!
Traim intr-un mediu nenatural care ne compromite sanatatea. Dar putem sa ne recastigam sanatatea prin cateva mici adaptari la noul mediu in care traim si sa traim o viata lunga si sanatoasa.
Vitamina B12 – 2000 µg pe saptamana.
Dupa preferinte puteti consuma fie zilnic 100ug sau 2000ug pe satamana. Acesta este stocata in ficat, motiv pentru care puteti consuma o cantatite mai mare o data pe saptamana. Consumul in exces nu dauneaza, este eliminat prin urina.
Se gaseste in 2 forme pe piata :
Metilcobalamina
Aceasta este forma cea mai activa din corpul uman. Transforma homocisteina in metionina, care ajuta la protejarea sistemului cardiovascular. Metilcobalamina ofera de asemenea o protectie generala sistemului nervos. Aceasta forma B-12 poate traversa, de asemenea, bariera hemato-encefalica – fara asistenta – pentru a proteja celulele creierului. Contribuie la grupurile metil esentiale necesare pentru detoxifiere si pentru a initia reactiile biochimice ale organismului.
Cumpara de aici la cel mai bun pret!
Cianocobalamina
Aceasta versiune sintetica a vitaminei B-12 este creata in laborator, motiv pentru care are un pret mai mic. Acesta ofera cea mai stabila forma de B-12, desi acest lucru se face prin prezenta unei molecule de cianura. In timp ce cantitatea de cianura nu este periculoasa, ea necesita organismul sa-si exercite energia pentru a-l converti si elimina.
Omega3 – seminte de in macinate (este foarte important sa fie macinate altfel nu pot fi folosite de organism) sau ulei de peste (suplimente) – problema cu pestele (in special cel oceanic) este ca in ziua de azi este plin de metale grele (din cauza deverserii deseurilor toxice in ape), motiv pentru care asociatia de sanatate internatiola recomanda consumul doar de 1-2 ori pe saptamana.
Surse de omega3 : miez de nuci, seminte de chia, seminte de in macinate, sardine, somon, ton.
Vitamina D3 – 2000 µg pe zi
Cumpara de aici la cel mai bun pret!
*(µg si mcg sunt acelasi unitate de masura – µg nu poate fi scris de la tastatura) – microgram
[1] https://www.scientificamerican.com/article/antioxidants-may-make-cancer-worse/